Primul zbor alpin în Parâng

Intalnirea, la Fagaras a ing. Stefan Georgescu Gorjan, inginer sef la Atelierele Centrale Petrosani (actualmente UMIROM S.A.) cu ing. Gustav Felix-Stof, a facut posibila infiintarea la Petrosani a Aeroclubului Petrosani in luna iunie 1936. Presedintele clubului a fost ales ing. Tiberiu Timoc, directorul SAR-MIN Petrosani.

La propunerea ing. Gustav Felix Stof, firma Wildmann din Brasov a executat un hangar pentru 10 planoare si cladirea statie meteorologice. In acelasi timp s-a construit si un atelier pentru construirea si repararea planoarelor, pe colina de nord, de unde se facea si lansarea lor cu sandoul.

Primul planor care s-a realizat aici, cu carlinga carenata, a fost botezat "Mandra", si a fost lansat din sandou la 26 noiembrie 1936, de pe Lunca Mica, la mansa fiind constructorul sau G.F. Stof, iar primul zbor planat cu acest planor, pilotat tot de constructorul sau a fost la 6 decembrie 1937, decolat de pe varful Chiciora, de la cota 926m, cu aterizare pe Lunca Mare-Livezeni.

A urmat apoi constructia altor trei planoare de scoala, ce reprezinta o performanta la vremea aceea privind constructia de planoare. La 20 iulie 1937 incepe practic scoala de pilotaj cu prima serie de piloti planoristi, pe cand scoala este dotata doar cu doua planoare de antrenament. Scoala avea un caracter extern. Lansarea se facea numai cu sandou.

La inceputul anului 1937, cu scop de propaganda a zborului fara motor, cu prilejul sarbatoririi Zilei Unirii, la 24 ianuarie 1937, s-a pregatit o lansare cu planorul Mandra de pe varful Parang, cota 2075, aparatul fiind transportat pe fragmente si montat acolo. In timpul lansarii, unul din bratele sandoului a cedat si planorul a fost aruncat lateral. Aparatul a fost avariat partial, fara urmari grave pentru pilotul de la mansa, care si la aceasta data era constructorul sau, Gustav Felix Stof.

Cu pricepere, rabdare si iscusinta, in atelierul de pe colina de nord, inginerul Stof executa reparatia aparatului si in data de 17 mai 1937 aparatul este gata de lansare din nou la aceeasi cota din Parang, la orele 11.00. Cu aterizarea pe Lunca Mare-Livezeni, dupa un zbor reusit, cu o durata de o ora si zece minute, se incheie primul zbor alpin din zona noastra. Pilotul zilele acestea isi va sarbatori venerabila varsta de 91 ani (in 1995), decan de varsta al aviatorilor din lume.

Petrosani, 1995

Cornel Morariu, instructor de zbor fara motor.

Note:

Exemplul lui Gustav Felix Stof a atras multi tineri sa cucereasca cerul. Mansa aparatului de zbor a fost predata intre generatii de piloti, printre care Cornel Morariu, Eugen Cernescu, Hye Gheorghe, Predescu Ion, Banulescu Eugen, Ioan Cracaoanu, Scipione Popescu, Lupas Silviu, Oancea Eneas, Cotescu Dumitru, Wolf Francisc, Darie Petre, Botez Gheorghe, Culeniuc Nicolae, Totoianu Augustin, Mircea Griva, Parvu Romulus, Stanoiu Romeo si multi altii. In varful acestei piramide este stralucitul pilot Mircea Carstoiu, numit si tatal instructorilor din Romania. Scoala de pilotaj a aeroclubului a pregatit piloti de clasa "C", pe planoare tip Grunau-9, Icar, Schullgleiter, Salamandra si Baby-2. Cei mai buni dintre invatacei au fost trimisi spre scoli superioare sau militare si au ajuns piloti TARS-TAROM, ca Grivei Constantin, Bobaru Ioan, instructori pe avioane de vanatoare ca si col. Petca Petru sau comandanti de aeroport, ca Diaconu Petru, Vulpescu Teodor si Popescu Beniamin.

Dl. Cornel Morariu este, alaturi de dl. Ionel Becherete, autor al unei superbe si bine documentate monografii a activitatii Aeroclubului Petrosani intre 1936-1956. El a fost instructor de zbor si pentru cativa ani comandant sau sef de pilotaj al scolii din Petrosani, fiind strans legat de momentele pline de glorie ale acesteia.

Terenul folosit de catre Aeroclub este astazi un cartier de locuinte. Singurele amintiri ale zborurilor desfasurate aici pe parcursul a doua decenii sunt numele cartierului, Aeroport, si numele uneia din strazile sale, Aviatorilor. La ora actuala traditia zborului este pe cale sa reinvie datorita a doua cluburi de parapantism, Temerarii si Gentiana, unde munca desfasurata de cativa pasionati ai vazduhului este pe cale sa dea din nou rezultate.